Ce este suplinirea acordului parental?
Suplinirea acordului parental este o procedură judiciară prin care instanța autorizează, de regulă prin ordonanță președințială, un act sau o decizie privind copilul minor, atunci când unul dintre părinți refuză nejustificat să își dea consimțământul. Hotărârea pronunțată de instanță ține locul acordului părintelui care refuză.
Această procedură devine necesară în contextul exercitării autorității părintești în comun, care presupune ca ambii părinți să fie de acord cu privire la deciziile importante care privesc copilul. Când un părinte se opune nejustificat, celălalt părinte are la dispoziție calea judiciară pentru deblocarea situației.
Suplinirea acordului nu înseamnă retragerea autorității părintești de la părintele care refuză. Este o măsură punctuală, care privește o decizie specifică, și nu afectează drepturile părintești în general. Pentru o modificare permanentă, se poate solicita exercitarea exclusivă a autorității părintești.
Situații frecvente care necesită suplinirea acordului
Viața de zi cu zi cu un copil minor presupune numeroase decizii care, în cazul exercitării în comun a autorității părintești, necesită acordul ambilor părinți. Cele mai frecvente situații în care un părinte refuză nejustificat și devine necesară suplinirea acordului sunt:
- Deplasarea în străinătate — vacanțe, vizite la rude, participare la competiții sau tabere în afara țării
- Obținerea pașaportului — eliberarea sau reînnoirea pașaportului copilului necesită acordul ambilor părinți
- Înscriere la școală sau grădiniță — schimbarea unității de învățământ sau înscrierea inițială
- Program terapeutic — participarea copilului la terapie psihologică sau alte forme de consiliere
- Investigații și tratamente medicale — intervenții chirurgicale, tratamente de specialitate, vaccinare
- Activități extrașcolare — înscrierea la activități sportive, artistice sau educative
În toate aceste situații, dacă părinții au viziuni diferite și nu pot ajunge la un acord, soluția juridică este suplinirea acordului prin hotărâre judecătorească.
Ieșirea din țară cu copilul minor
Una dintre cele mai frecvente situații care necesită suplinirea acordului parental este călătoria copilului în străinătate. Când autoritatea părintească se exercită în comun, ieșirea copilului din țară necesită acordul ambilor părinți.
Acest acord se poate materializa în două forme:
Declarație notarială de acord
Cea mai simplă modalitate este obținerea unei declarații notariale autentificate din partea celuilalt părinte, prin care acesta își exprimă acordul pentru călătoria copilului. Declarația trebuie să precizeze:
- Statele în care copilul va călători
- Perioada exactă a călătoriei
- Persoana însoțitoare (de regulă celălalt părinte)
Declarația notarială poate fi dată pentru o perioadă de maximum 3 ani și este recomandabil să fie obținută din timp, înainte de a apărea situații urgente.
Hotărâre judecătorească
Dacă părintele refuză nejustificat să dea declarația notarială, celălalt părinte poate solicita instanței suplinirea acordului. Instanța va analiza dacă refuzul este justificat și dacă călătoria este în interesul copilului, pronunțând o hotărâre care ține locul acordului lipsă.
Ordonanța președințială — condiții și procedură
Cea mai frecvent utilizată cale procedurală pentru suplinirea acordului parental este ordonanța președințială, reglementată de Codul de procedură civilă. Aceasta presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- Urgența — există o situație urgentă care impune luarea unei măsuri imediate (de exemplu, data călătoriei se apropie)
- Caracterul provizoriu — măsura solicitată este temporară, nu definitivă
- Aparența de drept — dreptul solicitat pare a fi întemeiat, fără a se prejudeca fondul cauzei
- Neprejudecarea fondului — instanța nu se pronunță asupra drepturilor părintești în general, ci doar asupra măsurii provizorii solicitate
Dovada urgenței este esențială și se poate face prin prezentarea biletelor de avion deja achiziționate, a scrisorilor medicale care atestă necesitatea unui tratament urgent, a termenelor limită de înscriere la instituții de învățământ sau a altor documente relevante.
Desfășurarea procedurii
Cererea de ordonanță președințială se depune, de regulă, la instanța de la domiciliul minorului, conform regulilor de competență prevăzute de Codul de procedură civilă. Procedura se judecă de urgență și cu prioritate, cu sau fără citarea părții adverse, în funcție de gradul de urgență. Probele admise includ: înscrisuri, interogatoriul celuilalt părinte și declarații de martori.
Instanțele admit în marea majoritate a cazurilor cererile de suplinire a acordului parental, mai ales atunci când refuzul celuilalt părinte este nejustificat și măsura solicitată este în interesul superior al copilului.
Suplinirea acordului pentru obținerea pașaportului
O situație specifică este necesitatea obținerii sau reînnoirii pașaportului copilului minor. Conform legislației în vigoare, depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului unui minor necesită acordul ambilor părinți sau o hotărâre judecătorească care suplinește acest acord.
Dacă un părinte refuză să se prezinte la serviciul de pașapoarte sau să semneze cererea, celălalt părinte poate solicita instanței suplinirea acordului printr-o ordonanță președințială. Hotărârea instanței va fi prezentată serviciului de pașapoarte în locul acordului părintelui refuzant.
Probe și dovezi necesare
Pentru a obține o hotărâre favorabilă, este important să prezentați instanței probe concludente care să demonstreze atât refuzul nejustificat al celuilalt părinte, cât și urgența și necesitatea măsurii solicitate:
- Corespondență (mesaje, emailuri) din care rezultă refuzul celuilalt părinte
- Certificatul de naștere al copilului
- Hotărârea de divorț (dacă există)
- Bilete de avion, rezervări hoteliere (pentru călătorii)
- Scrisori medicale, trimiteri la specialiști (pentru tratament medical)
- Adeverințe de la școală, termene de înscriere (pentru situații educaționale)
- Declarații de martori care pot confirma refuzul nejustificat
Cheltuieli de judecată și recomandări
De regulă, părintele care a refuzat nejustificat să își dea acordul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată (taxă de timbru, onorariu avocat, alte cheltuieli). Această regulă reflectă principiul conform căruia cel care a determinat necesitatea acțiunii judiciare suportă consecințele.
Recomandarea noastră este ca, atunci când relația dintre părinți este încă funcțională, să se obțină din timp o declarație notarială de acord cu caracter general, care să acopere o perioadă de până la 3 ani. Aceasta previne situațiile urgente și costisitoare de suplinire a acordului prin instanță.
Dacă vă confruntați cu o situație în care celălalt părinte refuză nejustificat să coopereze, contactați-ne pentru o consultație. Avocat Teodora Croitoru vă poate asista pe tot parcursul procedurii, de la redactarea cererii până la obținerea hotărârii judecătorești. De asemenea, puteți consulta informații despre divorțul cu copii minori pentru a înțelege mai bine cadrul legal al autorității părintești.